Iti aduci aminte acea zi de toamna cand ne-am cunoscut? Oare, iti aduci tu aminte? Nu era nimeni-mprejur, si chiar daca era sa fie, eu te vedeam doar pe tine. Eram doar noi doi si asta puteam s-o simt si intre o mie si o suta de oameni, pentru ca o simteam puternic inauntru, acolo, unde ardea ceva-n mine. Te vedeam stand asa singur... cu mainile impreunate, parca ingandurat sau poate doar grav ingrijorat.
Apoi te-am vazut mai clar. Acolo, langa banca de un albastru invechit ti-ai atintit privirea sarmanta spre mine. Doar spre mine. Pana si in ziua de azi imi aduc aminte perfect acei ochi caprui care parca incercau sa-mi spuna ceva de fiecare